"Îmi placi de la cap la gleznă"

Fall weather

   Astăzi a fost una din zilele de toamnă în care n-aş fi vrut să mă dau jos din pat dimineaţa!

   M-am trezit, iar când am deschis ochii am văzut pe geam cerul plumburiu, am constatat semi-întunericul din cameră şi am auzit sunetul stropilor de ploaie izbindu-se de pervaz. Un sunet atât de ciudat... Îl uram pentru că ştiam că voi ieşi în frig şi în ploaie. Deşi dacă aş fi avut şansa să rămân în pat, poate mi s-ar fi părut un sunet liniştitor, care m-ar fi ajutat să adorm.

   În această zi mi-aş fi dorit să fiu lângă el, să stăm în casă, la căldură, să ne uităm la un film şi să "ronţăim" ceva... Cer prea mult probabil, pentru că, în schimb, am primit câteva integrale şi programa de bac la română. Să nu uităm "discuţiile" filosofice. Superbă zi de vineri!...

Despre "a doua şansă"

  Sunt de părere că toţi merităm a doua şansă! Sunt unele greşeli pe care nu le facem intenţionat, sau le facem crezând că nu vor avea consecinţe dezastruoase. Dar uneori au... Rănim oameni, îi dezamăgim, îi deranjăm, îi stresăm. Şi apoi ne pare rău şi implorăm iertare dar ei parcă nu ne aud, nu înţeleg că şi noi suferim odată cu ei şi se poartă ca şi cum nimic nu se mai poate repara în veci.

   Nu e chiar aşa... Nu ştiu dacă sunt o fire slabă sau pur şi simplu sufletistă, dar mereu acord a doua şansă (uneori şi a treia, deşi asta nu e mereu lăudabil), pentru că ştiu că toţi greşim, nimeni nu e perfect. Cu toţii trebuie să primim şansa de a ne repara greşelile şi sunt de acord că atunci când acest lucru nu se întâmplă, nu mai merităm înţelegerea celor din jur.

   Cred în oameni, în regretele lor şi ştiu că de multe ori, a doua şansă e tot ce are nevoie un om pentru a se schimba radical şi a evita alte greşeli în viitor...

Provocări

   Urmează un an plin de provocări. Cred că de fapt clasa a XII-a nu e chiar atât de rea precum spune toată lumea. Totul e în mintea noastră, tot stresul, presiunea de a avea rezultate bune, de a învăţa mult, de a "lua" BAC-ul... Înveţi într-una de atâţia ani de zile şi în 3 ore pe zi, 3 zile într-o săptămână s-a dus toată strădania ta. Se derulează mult prea repede, în maxim două săptămâni ai dat şi examenele, ai aflat şi rezultatele, ai făcut şi o contestaţie (eventual) şi gata! Asta e tot! 

   Merită aceste două săptămâni tot stresul şi frica noastră? Merită să ne ambalăm atât, să "îndesăm" informaţii de tot soiul în minţile noastre stresate?

   Eu zic că cel mai bine e să o luăm uşor cu toţii! Fără stres, odihnă cât mai multă, exerciţii făcute din timp nu pe ultima 100 de metri, şi multă voinţă. Indiferent cât de dificil ni se pare, bac-ul n-a ucis pe nimeni deocamdată şi cu muncă (mai multă sau mai puţină, după caz) poate fi "învins"!

    Mult succes celor care sunt în an cu mine! Să începem cu dreptul!