Pentru că în data de 1 mai am stat acasă, ne-am hotarât să plecăm la plimbare a doua zi. Dar nu aveam nicio idee unde am putea merge. În Cluj, Sibiu şi Sighişoara am fost de multe ori şi nu mai intrau în discuţie, aşa că singurul lucru care ne-a rămas de făcut a fost să ne uităm efectiv pe hartă şi să alegem un loc. După câteva minute am găsit destinaţia salvatoare: Alba Iulia!
Mereu am avut impresia că este un oraş foarte departe de Braşov şi, cumva, îl scoteam mereu din schemă. Dar uitându-ne pe Google, am observat că sunt 220 km, ceea ce nu e chiar enorm, aşa că a rămas stabilit: a doua zi la 8 plecăm la Alba Iulia.
Deşi entuziasmul nostru era la cote maxime, vremea s-a gândit să nu ţină cu noi şi a plouat aproape tot drumul până acolo şi eu speram la câteva ore măcar "pe uscat", să putem vedea oraşul. Deşi vremea n-a ţinut cu noi, timing-ul a fost ideal, deoarece fără să ştim, am prins exact una din zilele Festivalului Roman Apulum, aşa că intrarea în Cetatea Alba Iulia era liberă, aveau loc spectacole, parade. Practic, toată zona era încărcată de o atmosferă de sărbătoare, iar asta ne-a bucurat.
Când am ajuns, nu mai ploua atât de tare, aşa spune că mai mult picura, dar asta şi frigul nu ne lăsau să ne bucurăm de atmosferă. Ne-am plimbat un pic, am făcut câteva poze şi am decis că nu e de stat, şi am căutat Alba Mall să ne adăpostim de ploaie.
Eram super trişti, iar eu insistam încontinuu "Ne vom întoarce la vară, da? Să prindem o zi frumoasă că n-am apucat să vedem mai nimic...". Totuşi, după ce am mâncat şi ne-am mai învârtit un pic prin Mall, ploaia s-a potolit şi părea că e posibil să iasă şi soarele, aşa că am fugit înapoi la cetate şi am reuşit să o vizităm aşa cum trebuie. Pentru a acoperi cele mai multe zone, am închiriat o bicicletă (tricicletă?) cu care ne-am plimbat pe tot platoul superior al cetăţii, iar apoi am făcut înconjurul cetăţii pe jos, pe lângă ziduri.
Mereu am avut impresia că este un oraş foarte departe de Braşov şi, cumva, îl scoteam mereu din schemă. Dar uitându-ne pe Google, am observat că sunt 220 km, ceea ce nu e chiar enorm, aşa că a rămas stabilit: a doua zi la 8 plecăm la Alba Iulia.
Deşi entuziasmul nostru era la cote maxime, vremea s-a gândit să nu ţină cu noi şi a plouat aproape tot drumul până acolo şi eu speram la câteva ore măcar "pe uscat", să putem vedea oraşul. Deşi vremea n-a ţinut cu noi, timing-ul a fost ideal, deoarece fără să ştim, am prins exact una din zilele Festivalului Roman Apulum, aşa că intrarea în Cetatea Alba Iulia era liberă, aveau loc spectacole, parade. Practic, toată zona era încărcată de o atmosferă de sărbătoare, iar asta ne-a bucurat.
Când am ajuns, nu mai ploua atât de tare, aşa spune că mai mult picura, dar asta şi frigul nu ne lăsau să ne bucurăm de atmosferă. Ne-am plimbat un pic, am făcut câteva poze şi am decis că nu e de stat, şi am căutat Alba Mall să ne adăpostim de ploaie.
Eram super trişti, iar eu insistam încontinuu "Ne vom întoarce la vară, da? Să prindem o zi frumoasă că n-am apucat să vedem mai nimic...". Totuşi, după ce am mâncat şi ne-am mai învârtit un pic prin Mall, ploaia s-a potolit şi părea că e posibil să iasă şi soarele, aşa că am fugit înapoi la cetate şi am reuşit să o vizităm aşa cum trebuie. Pentru a acoperi cele mai multe zone, am închiriat o bicicletă (tricicletă?) cu care ne-am plimbat pe tot platoul superior al cetăţii, iar apoi am făcut înconjurul cetăţii pe jos, pe lângă ziduri.
Aşa arată cetatea de sus; pe mine m-a cucerit imaginea aceasta şi a fost unul din motivele pentru care am ales destinaţia. Sursa: Pinterest.
Cetatea Alba Carolina este absolut superbă şi nu ne puteam da seama cum am trăit în România atâta timp fără să ştim cât de frumos e oraşul acesta. Sunt multe lucruri de văzut, atmosfera e caldă şi primitoare, oamenii sunt amabili. Poate vom reuşi la vară să îl vizităm din nou.
Voi aţi vizitat Alba Iulia până acum? Ce impresie v-a lăsat?
Pupici!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Feel free to give me feedback!