miercuri, 7 mai 2014

Travel with me: Cluj Napoca - spring edition

   Good morning girls!

   M-am gândit să începem ziua cu o poveste frumoasă, care reprezintă ultima călătorie la Cluj. Vă sugerez să luaţi o cană cu ceva bun (ceai sau cafea, cum vreţi voi) alături şi să vă pregătiţi pentru o poveste luungă şi fericită! Vă spun de pe acum că urmează rânduri pline de detalii şi poze, so get ready!

   Play & enjoy!

   Am plecat spre Cluj vineri dimineaţa. M-am trezit pe la 8 fără ceva şi, după ce m-am îmbrăcat, am pus în bagaj ultimele lucruri, gen periuţă de dinţi, deodorant etc. Alex a venit pe la 9, am dus bagajele la maşină şi am plecat.
   Vremea era frumoasă, călduţă; soarele era sus pe cer şi speram din tot sufletul să-l întâlnim şi la destinaţie. Am dat play CD-ului pregătit special pentru drum şi am intrat în ceea ce se numeşte "holiday mood". Drumul a fost lejer, nu am întâmpinat probleme, am povestit şi am ascultat muzică în timp ce admiram frumoasele peisaje. În multe locuri pe drum am întâlnit parcele întregi de rapiţă, iar galbenul puternic crea un peisaj minunat alături de cerul limpede, albastru.


Piesa pe care v-am prezentat-o la început... îmi place atât de mult!

   La un moment dat am făcut o pauză... sincer, nici nu ştiu exact pe unde eram, undeva după Tg. Mureş. Ne-am oprit într-o mică parcare pe marginea drumului, am deschis haionul maşinii şi ne-am aşezat frumos în portbagaj, la soare, să mâncăm sendvişurile cu sniţel de pui făcute de mama. Nu pot să vă explic ce libertate simţeam, ce plăcere să fiu pe drum cu el, în acea zi însorită şi să păpăm ceva tare bun. Toţii oamenii din maşinile care treceau ne făceau cu mâna, iar la un moment dat au trecut şi nişte motociclişti care ne-au salutat... Frumoasă experienţă!

   Pe drum, verificând feed-ul de la Instagram, am văzut ca Sandra (@sandrabendre) scria că e urâtă vremea la Cluj, aşa că m-am întristat puţin... dar când am ajuns, vremea se mai îndreptase, iar până am cărat bagajele şi ne-am pregătit să ieşim, deja era soare şi cald afară.
   Am decis ca prima zi să fie dedicată vizitării Grădinii Botanice. Pensiunea unde ne-am cazat se afla cam la 10 minute de mers pe jos de aceasta, aşa că nici vorbă să mai scoatem maşina pentru o asemenea distanţă. Am ales o ţinută comodă: jeanşi, un maieu cu imprimeu colorat şi pantofi sport.


   De cum am intrat pe poarta grădinii, am rămas uimită de frumuseţea lalelelor. Pur şi simplu erau atât de multe, atât de divers colorate şi de frumoase încât mi-au tăiat respiraţia. În plus, tot locul era plin de viaţă; o mulţime de oameni pozau florile acelea superbe şi se bucurau de peisaj. Când am fost noi în februarie, nu era mai nimeni din moment ce nici nu prea aveai ce vedea în afară de sere. Acum însă, peisajul era complet schimbat!





   Grădina Botanică are o frumuseţe pe care nu pot să o descriu, are acel "ceva" ce nu poate fi surprins în poze. Pur şi simplu, are atât de multe peisaje şi locuri minunate, încât nu poţi să nu te simţi bine când eşti acolo. În partea dinspre Grădina Japoneză, unde sunt mai mulţi copaci, m-am simţit ca într-o pădure... era linişte, se auzeau doar trilurile păsărelelor şi mirosea a iarbă verde, proaspătă, a viaţă! Şi ceea ce mi s-a părut interesant este că nu au pus indicatoare la tot pasul, ci ne-au lăsat pe noi, vizitatorii, să descoperim, să explorăm...


   Am petrecut destul de mult timp acolo, apoi la ieşire ne-am cumpărat o îngheţată (el a ales una super bună cu cocos şi migdale, un fel de Raffaelo îngheţat şi eu am mers pe clasic - fructe de pădure) şi am plecat spre pensiune. Se făcuse deja aproape ora 5, aşa că ne-am schimbat hainele şi am plecat la Iulius să mâncăm la Pizza Hut şi să ne plimbăm prin magazine.
   Încă de data trecută am rămas cu gândul la un antreu de la Pizza Hut, şi anume ciupercile la cuptor cu mozzarella şi cu sos. Alex a mâncat atunci şi am gustat de la el. Sunt absolut bestiale!


   Deşi am zis că intram prin magazine, după masă ne-a lovit oboseala, aşa că am lăsat shopping-ul pe a doua zi. Am intrat doar în Auchan să ne luăm ceva dulciuri şi apă să avem în cameră.

   A doua zi ne-am trezit şi am savurat un mic dejun copios la pensiune, apoi ne-am pregătit să plecăm în centru. Stabiliserăm să ne întâlnim cu Andreea Goia de la Deeb's blog pe la 2, dar noi am ajuns acolo mai devreme, aşa că am vizitat unele locuri pe care nu le văzuserăm data trecută, cum ar fi străduţele Fortăreţei şi Inocenţiu Micu Klein, Piaţa Avram Iancu, ne-am plimbat pe bulevardul Eroilor, am intrat la librăria Universităţii şi mi-am cumpărat o lumânare Yankee Candle. Am purtat outfit-ul pe care vi l-am prezentat joi...





   La 2 ne-am întâlnit cu Deebi, iar ea ne-a sugerat să mergem la Bistro Viena, ceea ce am şi făcut. Eu am savurat Cheese Cake, Alex şi Andreea câte o negresă şi toţi trei am băut Almdudler... noi doi pentru prima oară. Ce pot spune, e o băutură foarte interesantă, mie îmi place mult, iar prăjitura a fost delicioasă!


   Am lăsat Bistro Viena şi am vizitat Piaţa Muzeului, apoi ne-am întors în Piaţa Unirii. Am văzut şi Strada Oglinzilor, apoi am făcut câteva poze. La plecare, dragul meu iubit mi-a cumpărat lăcrămioare, primele pe anul acesta...




   După amiaza ne-a prins iar în Iulius... Am făcut o plimbare mai întâi prin Iulius Park, apoi am zis să încercăm cam tot ce nu avem noi prin Braşov, aşa că am început cu un sendviş la Subway. Am intrat apoi prin magazine şi mi-am găsit un costum de baie foarte drăguţ (şi pe care am uitat să îl pozez, dar vi-l arăt eu...) în H&M. Mi-am cumpărat iar Macarons de la Madame Lucie, apoi ne-am luat la pachet două salate de la Salad Box (apropo, chiar azi am aflat că s-a deschis şi în Braşov)




   A treia zi a început cu vreme mohorâtă şi până am plecat noi a început să plouă. Şi cu ploaia am venit până după ce am trecut de Rupea, când s-a mai înseninat. Din păcate, când am ajuns în dreptul Cetăţii Rupea încă ploua tare, aşa că nu am mai vizitat-o, deşi ne doream...

   Închei aici povestea, cu menţiunea că a fost o călătorie de excepţie, că m-am simţit super bine şi că m-aş întoarce la orice oră în Cluj. Are oraşul ăsta acel "ceva" care ne cheamă mereu înapoi...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Feel free to give me feedback!